de ce iubesc noaptea

Sunt o ființă matinală. În copilărie săream pur și simplu din pat, spre disperarea alor mei. Eram plină de energie, proaspătă și ușor ușor m-am obișnuit. Și acum ador să mă strecor din pat dimineața devreme, mirosul revigorant al cafelei, savoarea aerului rece din balcon. Simt din plin bucuria trupului care iese din amorțeală, sunetele [...]

plăceri nevinovate

Tăcerile mele sunt plăceri nevinovate. Neobservate. Ca azi-noapte, singură în balcon, cu broaștele, zgomotul înfundat al traficului, vîntul, praful și luna oranj, enormă și vie pe cer, înghițind un nor mare și negru. Ca pe plajă, pe cerșaf, cu ochii pierduți în mare și lăsînd muzica să vină la mine și soarele fiebinte să-mi prăjească [...]

%d bloggers like this: